Medicamente interzise pe piata

Oare medicamentele care le-au folosit parinti nostri, parintii lor si chiar si noi pot sa ne faca mai mult rau decat bine?Dupa ultimele statistici s-ar spune ca
doua dintre medicamentele cele mai folosite in tara noastra sunt pe cale de a fi catalogate drept pericole maxime pentru sanatatea populatiei. Primul pe lista este Aulin. Cutiile care contin mai mult de 30 de antiinflamatoare pe baza de nimensulid vor fi retrase de pe piata in urma deciziei agentiei europene pentru reglementarea medicamentelor de uz uman (E.M.E.A.), care a stabilit ca medicamentul nu trebuie folosit mai mult de 15 zile la rand. Decizia ca acest medicament sa nu fie folosit mai mult de 15 zile succesive, sa nu fie administrat copiilor sub 12 ani, iar bolnavilor cu insuficienta hepatica sa le fie administrat doar sub supraveghere medicala vine dupa ce, in 2002, au fost semnalate pentru prima data reactiile adverse ale produsului. Reamintim ca medicamentul este recomandat pentru tratamentul durerii si inflamatiei asociate osteoartritelor, entorselor si luxatiilor, durerilor acute si durerilor menstruale.

Medicamentul Silomat pe baza de clobutinol a fost disponibil in farmaciile romanesti fara prescriptie medicala pana in anul 2007, cand s-a constatat ca produce grave dereglari cardiace si a fost retras de pe piata in urma unei directive a Agentiei Europene pentru Evaluarea Medicamentelor.
Sprayul pentru astm Isoproterenol, comercializat sub numele de Isuprel, a ucis în anii ‘60 în jur de 3.500 de pacienti. Cu toate acestea, el se comercializeaza în continuare în Romania si este prescris în diverse afectiuni ale inimii. Anestezicul Hypnomidate a condus într-un spital de urgenta din Glasgow la o crestere rapida a deceselor in anul 1983. Medicii au refuzat sa publice numarul deceselor în rândul celor care au urmat tratamentul cu acest medicament. În România înca se mai foloseste în spitale ca anestezic administrat intravenos. Ketotifen, un medicament destinat tratamentului de lunga durata in astmul bronsic alergic sau cu componenta alergica, a fost scos de pe piata in Germania, din cauza efectelor adverse.
In ciuda faptului ca s-au raportat reactii secundare, Agentia Nationala a Medicamentului a considerat ca nu este cazul ca acest antialergic sa fie retras din farmaciile romanesti.
Methotrexat, folosit impotriva leucemiei, a produs tumori si a dus la anemie grava. In Romania, acest medicament este prescris in continuare, dar pentru reducerea durerii si a tumefactiilor articulare. Isoniazida, antibiotic comercializat in Romania, produce o multitudine de efecte adverse grave, printre care icter hepatic, convulsii, lupus si encefalopatie toxica.
Roaccutane, medicament care se prescrie impotriva acneei chistice, are o lista impresionanta de reactii adverse, precum afectiunile oculare, alopecie (caderea parului), tulburari de comportament, depresie, modificari osoase. Anca Crupariu a declarat: “Orice medicament poate produce reactii adverse, fapt recunoscut si acceptat pe plan international. Un factor important in aparitia reactiilor adverse il are si reactivitatea individuala a pacientului. Evaluarea raportului beneficiu/risc se face pe tot parcursul comercializarii unui medicament in cadrul activitatii de farmacovigilenta , informatiile despre medicament (inclusiv prospectul) fiind permanent actualizate”.

Reprezentantii A.N.M. spun, insa, ca prezentarea Aulinului ca fiind periculos pentru sanatate reprezinta o incercare de manipulare a opiniei publice, deoarece si in contextele precedente s-a dovedit ca medicamentul este eficient, daca este administrat conform prescriptiilor. O alta problema este cea a Algocalminului, medicament bazat pe metamizol. Potrivit unor studii la nivel european, suntem printre putinele tari din Europa care mai au la comercializare acest medicament. In majoritatea statelor s-a considerat ca are mai multe efecte secundare decat beneficii si a fost catalogat ca extrem de toxic. Alaturi de Algocalmin, pe lista analgezicelor considerate nocive de catre tarile occidentale se afla Dipyrone, Novalgin, precum si cele care au la baza fenilbutazona, medicamente utilizate foarte frecvent in Romania. In Statele Unite, fabricarea Algocalminului, cunoscut sub denumirea de Metamizol, a fost interzisa cu desavarsire din 1973. Interdictii de comercializare au fost introduse si in Suedia, Germania, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Arabia Saudita sau Kuweit, in timp ce in tari, precum Belgia, Algocalminul este pastrat la sectiunea otravuri, existand obligatia aplicarii pe flacon a etichetei cu un cap de mort.
Un scandal legat de cunoscutul Paracetamol a avut loc în Anglia în 1971.
În SUA medicamentul Orabilex a creat boli de rinichi care au dus la moarte.
Somniferul Contergan a făcut ca zeci de mii de copii să se nască degeneraţi fizic.
În 1970 au fost scoase de pe piaţă tranchilizantele Pronap şi Plaxin pentru că produceau moartea noilor născuţi.

Trilergan a fost confiscat de poliţie în 1975 în Italia pentru că producea hepatita (deci hepatita nu vine neapărat de la un virus, aşa cum se crede).

Flamanil, un medicament reumatic, a fost retras în 1976 de pe piaţă, după ce s-a constatat că duce la pierderea conştiinţei. Acest medicament se comercializează în continuare în Spania.

În 1979 a fost recunoscut în mod oficial că Valium crează dependenţă, chiar şi în doze mici. Mai mult de 15% din americanii adulţi luau regulat Valium.

Inhibitorii de apetit Preluin şi Maxiton au fost scoşi de pe piaţă în Germania după ce s-a constatat că afectau grav inima şi sistemul nervos.

Medicamentul pentru afecţiuni ale inimii Eraldin, prescris între 1970 şi 1975 la un număr de peste 100.000 de britanici, a cauzat daune la ochi şi intestine, precum şi numeroase decese. Eraldin există în farmaciile româneşti.

S-a constatat că antinevralgicul Phenacitin, care s-a vândut în lume sub 200 de nume diferite, împiedică funcţia rinichilor, chiar distrugându-i complet, produce tumori la rinichi şi distruge globulele roşii din sânge. Un alt antinevralgic, Amydorphirin a fost interzis în peste 160 de ţări (nu în toate, în multe se mai vinde încă) fiindcă împiedică formarea celulelor albe din sânge, ceea ce conduce la moarte. Antinevralgicele şi antireumaticele Tanderil şi Butazoludin (Ciba-Geigy) au condus în îÎn 1978 medicamentul complet nefolositor Oxichinolin, prescris în probleme digestive, a provocat un scandal mondial: peste 30.000 de oameni au orbit ori le-au paralizat picioarele după administrarea sa. Acest medicament a provocat şi numeroase decese (peste 1000 numai în Japonia).

În 1977 a fost retras de pe piaţă Phenformin, un medicament pentru diabetici, după ce făcuse peste 1000 de victime în fiecare an!

Rasperpin, medicament împotriva hipertensiunii, creşte de trei ori riscul de cancer la sân, creează coşmaruri şi depresii şi se bănuieşte că produce tumori la creier, la hipofiză, la piele, la ovare şi la uter.

New York Post a scris ca peste 852 pacienţi cărora le-a fost injectat medicamentul pentru inimă Epinepheren au decedat.

New York Times a scris în 1984 ca medicamentul Selacryn 1980 a fost retras de pe piaţă după ce au fost recunoscute peste 510 cazuri de distrugere a ficatului şi de moarte.

După ziarul Guardian din 4 ianuarie 1985, medicamentul împotriva infecţiilor cu ciuperci Nizoral a condus la 5 decese şi la 77 de cazuri grave de boală.

În martie 1985 ziarul Neue Presse, a raportat că Fansidar, medicament împotriva malariei, a condus la boli de piele grave, cu pericol de moarte. În România medicamentul este recomandat de medicii parazitologi pentru tratarea toxoplasmozei. Se comercializează în farmacii.

În iulie 1985 ziarul Guardian scrie că somniferele Largactil au fost scoase de pe piaţă pentru că au condus la disfuncţii grave ale creierului. Substanţa cunoscuta si sub numele de largactil sau torazină este un neuroleptic de veche generaţie, utilizat încă în unele spitale de psihiatrie. Acesta are efecte dezastruoase asupra organismului. Cifra victimelor se ridică la un milion de oameni care s-au îmbolnăvit de dischinezie, dereglări ale aparatului locomotor sau au pierdut pentru totdeauna capacitatea de a controla muşchiul limbii sau întregul corp.

În decembrie 1985 concernul Ciba-Geigy a fost pus în situaţia de a recunoaşte public că a falsificat datele de la 46 de antibiotice şi de la alte medicamente atunci când au fost cerute de Ministerul Sănătăţii.

În mai 1985 autorităţile din SUA şi Marea Britanie au interzis prescrierea de hormoni care stimulează creşterea, pentru că pacienţii care îi folosesc se îmbolnăvesc de infecţii nevindecabile, chiar la mulţi ani după aceea. Hormonii respectiv au fost obţinuţi din creierul morţilor!

În decembrie 1985 Guardian a raportat că antidepresivele Merital şi Nomifensin produc oprirea rinichilor, anemie şi pneumonie. Nomifensin este prescris în România în cazurile consumatorilor de droguri. Tot în decembrie 1985 acelaşi ziar a raportat că peste 2000 de oameni s-au îmbolnăvit din cauza medicamentului Felden administrat pe cale rectală. Acest medicament se găseşte azi în farmaciile româneşti. 77 de pacienţi au murit, aproape toţi din cauza ruperii şi sângerării intestinelor. Concernul Pfitzer (producătorul Viagra) a declarat ca şi mai înainte că acest medicament este „suportat bine” de pacienţi.

Vaccinul HEXAVAC folosit din anul 2000, cu care au fost vaccinaţi deja 1,5 milioane de copii în Germania a fost scos în anul 2005 de pe piaţă fiindcă „nu funcţionează cum s-a aşteptat şi nu oferă protecţie”. Asta e declaraţia oficială, probabil că producea boli sau moarte evidentă. Morţii şi cei rămaşi bolnavi pe viaţă din cauza vaccinurilor nu prea apar în presă. Şi în România a fost folosit acest vaccin, dar acum este retras de pe piaţă.

Vaccinul împotriva bolilor create de căpuşe, TicoVac, singurul vaccin de acest gen pentru copii, a fost scos în 2006 de pe piaţă fiindcă producea febră puternică şi efecte secundare masive.

Medicamentul Vioxx al Firmei Merck pentru artroză şi dureri la încheieturi luat de peste 120.000 de pacienţi în Germania a fost scos în octombrie 2004 de pe piaţă fiindcă producea atac de inima şi boli de inimă. Deşi firma ştia de efectele negative cauzate de acest medicament cu mult timp înainte, nu au retras medicamentul de pe piaţă decât în 2004, la presiunea autorităţilor. Acest medicament a fost retras şi de piaţa românească.

Antiinflamatorul Prexige al companiei Novartis împotriva artritei a fost scos de pe piaţă în august 2007 fiindcă mai mulţi pacienţi au murit după ce l-au luat. Medicamentul Bextra pentru artrită de la Firma Pfizer a fost scos de pe piaţă în 2005 din cauza riscului major de atac de cord şi congestie cerebrală. Aceste medicamente nu au autorizaţie de punere pe piaţă în România.

S-a constatat că barbituricele nu alină insomnia, ci o agravează.

Zelmac, medicament împotriva afecţiunilor digestive, care se vinde în România la ora actuală, produs de compania Novartis, a fost scos de pe piaţă în Germania în aprilie 2007, deşi nici măcar nu fusese aprobat încă, fiind folosit ilegal de către doctori în scopul testării lui pentru industria farmaceutică.

Un scandal foarte mare cu multe victime: Lipobay, un medicament care scade colesterolul, a fost scos în 2001 de pe piaţă. Acesta cauzase sute de decese. Concernul Bayer, care l-a produs a fost dat în judecată de peste 1000 de ori datorită acestui medicament.

Thyreotom forte, un medicament pentru suplimentarea aportului de hormoni tiroidieni la pacienţi cu hipotiroidie a fost scos de pe piaţă în Germania în 2005. În România în continuare este prescris de medici şi se găseşte în farmacii.

Ketotifen, un medicament pentru tratamentul de lungă durată în astmul bronşic alergic sau cu componenţă alergică, bronşită alergică şi tulburări astmatice a fost scos în 2006 de pe piaţă în Germania, din cauza efectelor secundare. În România se găseşte în farmacii.

Terfenadin, antialergic, a fost scos de pe piaţă în mai multe ţări europene. În România se găseşte sub denumirea de Histadin, un sirop folosit în tratamentul simptomelor multor afecţiuni alergice şi în prevenirea şi tratamentul reacţiilor alergice la transfuzia de sânge.

Tenuate Retat – un medicament care scade pofta de mâncare, a fost scos de pe piaţă în Germania în anul 2000.

Merzol, medicament pentru alergie solară a fost scos de pe piaţă în 2005 din cauza efectelor secundare grave.

FDA a recomandat în 2000 firmei Glaxo-Wellcome să scoată de pe piaţă medicamentul Lotronex pentru intestine, din cauza morţii unor pacienţi care au luat acest medicament.

Exanta, bazat pe substanţa Ximelatragan şi aprobat din 2004 împotriva trombozelor a fost scos de pe piaţă în februarie 2006 în Germania din cauză efectelor negative grave asupra ficatului. Acest medicament nu a fost comercializat la noi.

Trovan, antibiotic, a cauzat morţi şi vătămări grave, astfel încât a fost scos de pe piaţă după un singur an de zile. Deşi la testele dinainte de aprobare se constatase ca Trovan dăunează ficatului, Firma Pfizer nu a considerat că este periculos. Comentariul Firmei: „Trovan a fost cel mai bine testat medicament de pe piaţă, cu mult mai bine decât penicilina de exemplu”. Oare câţi morţi şi bolnavi creează medicamentele care nu sunt testate aşa de bine, dacă unul testat aşa de bine duce la moartea pacienţilor fiind interzis după un an?
Legat de acelaşi medicament, autorităţile nigeriene au dat în judecată Pfizer şi acuză compania farmaceutică de implicarea în moartea unor copii cărora li s-a administrat Trovan, în perioada în care acest medicament nu era încă aprobat, în timpul unei epidemii de meningită.

Parkinsan, medicament împotriva maladiei Parkinson, de la Firma Byk Gulden, vândut de peste 130.000 de ori pe an, creează dereglări mari ale ritmului cardiac, care pun în pericol viaţa pacienţilor care îl folosesc. Se cercetează dacă va fi interzis. Firma se scuză cu citatul „Funcţionarea şi siguranţa lui au fost dovedite prin studii”.

Despre Urethan medicii spun că vindecă leucemia. S-a constatat însă ca el creează cancer la ficat, plămâni şi măduva oaselor.

Methotrexat, de asemenea împotriva leucemiei, a produs tumori şi a dus la anemie gravă şi ruperea intestinelor. În România este comercializat şi prescris în reducerea dureriilor şi a tumefacţiilor articulare.

Mitothan, un alt medicament împotriva leucemiei, duce la moartea rinichilor secundari. La noi se găseşte sub numele de Lysodren şi este utilizat pentru tratamentul cancerului stratului exterior al glandei suprarenale. Este produs de laboratarele Hra Pharma – Franţa.

Antibioticul Isoniazid duce la moartea ficatului. Acesta este comercializat în România.

Antibioticul Kanamyzin produce insuficienţă renală şi atacă nervii auzului.

Bismut, medicament prescris împotriva diareii şi chiar şi a constipaţiei , produce intoxicaţii grave. În Franţa au fost cunoscute mai multe mii de astfel de cazuri.

În 1984 ziarul Daily-Mail a reportat că medicamentul împotriva acneei, Roacutan, medicament care se prescrie şi în prezent, a condus, la jumătate din copiii mamelor care l-au luat în timpul sarcinei, la malformaţii foarte grave. Roacutan este prescris în continuare de doctorii români.